Interviu: Marin Fotache si FEAA - cea mai cautata facultate de la “Cuza”

Domnul Marin Fotache, profesor univ. dr. si prodecan cu relatiile internationale la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor (FEAA), se afla la carma unei nave greu de pilotat si se descurca foarte bine facand asta. Tocmai din aceasta cauza el este persoana care poate da cele mai clare si complete raspunsuri oricui indeajuns de curios sa afla de ce FEAA are cei mai multi studenti, cele mai multe sali, cele mai multe specializari, cei mai multi studenti angajati din toata Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”.

Interviul va ofera multe despre imaginea Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor in strainatate si informatii despre tarile in care puteti pleca sa studiati, detalii despre facilitatile pe care le ofera FEAA si de ce merita sa fii student aici, dar si motivele pentru care profesorului Fotache ii place sa lucreze cu studenti.

FEAA te trimite in 44 de universitati din Europa Economistii, cei mai multi studenti din universitate Taxele – o investitie profitabila Diferenta dintre FEAA si celelalte facultati Programe dense, dar si specializari mai soft Proiecte mari, satisfactii pe masura

FEAA te trimite in 44 de universitati din Europa

Cat de cunoscute sunt FEAA si universitatea in lume? Ce se poate face sa devina si mai cunoscute?

Marin Fotache: Nu prea. In fiecare an avem o “mini-colonie” de studenti italieni din Bari care doresc sa continue stagiile Erasmus. Mai avem studenti din Portugalia (Algarve). In rest, doar sporadic din Franta, Spania si Germania. Cred insa ca, gratie programelor de studiu in limbi straine si programelor de mobilitati de studenti si profesori, la interviul pe care il veti lua peste cativa ani urmatorului prodecan cu relatii internationale de la FEAA, situatia va fi una mult mai roz.

Au auzit studentii straini de “Cuza”, se afla universitatea pe lista universitatilor la care si-ar dori sa studieze?

M. F.: Da, insa prea putin. Vina este a noastra. Abia din acest an FEAA a inceput un program de licenta exclusiv in limba engleza, iar de la anul speram sa pornim un asemenea program de master (poate impreuna cu universitatea din Groningen, Olanda). Nici la celelalte facultati lucrurile nu sunt mult mai bune. O imagine se construieste in multi ani. O imagine buna, vreau sa spun, pentru ca una nenorocita nu numai ca se “construieste” foarte repede, dar nu scapi de ea mult timp, oricate eforturi ai face. Imaginea universitatii are enorm de castigat acum din retelele academice (Grupul Coimbra, reteaua Utrecht) si stiintifice in care este implicata si din munca tuturor celor care, la nivelul universitatii si facultatilor, se ocupa de relatiile externe.

Ne puteti spune mai multe despre parteneriatele pe care FEAA le are cu universitatile din strainatate?

M. F.: Pentru anul academic 2009-2010 FEAA are 44 de acorduri bilaterale LLP (Lifelong Learning Programme) Erasmus semnate cu universitati din Europa. Sa va dau cateva exemple de universitati: Poitiers, Lille, Angers, Reims – Franta; Konstanz, Oldenburg, Westkueste, Rostock, Freiburg – Germania; Viena – Austria; Lisabona si Azore – Portugalia; Zaragoza, Murcia, Cartagena, Huelva, Sevilla – Spania; Bologna, Parma, Roma (“La Sapienza”), Palermo, Modena – Italia; Groningen – Olanda; Lodz – Polonia; Bifröst - Islanda, Trodheim –Norvegia.

Sunt cautate mobilitatile studentesti in strainatate in cadrul facultatii la care predati?

M. F.: Da. Cred ca stam (inca) cel mai bine la “capitolul” interes din partea studentilor pentru mobilitatile Erasmus la universitati vestice, iar cea mai mare parte dintre studentii Erasmus ai facultatii sunt excelenti, ei fiind, de fapt, cei care au asigurat in timp pastrarea legaturilor cu multe universitati partenere.

Economistii, cei mai multi studenti din universitate

De ce credeti ca FEAA este in continuarea cea mai cautata facultate din toata universitatea?

M. F.: Nu stiu daca este cea mai cautata, atata vreme cat sunt facultati/specializari in Universitatea Alexandru Ioan Cuza la care concurenta este mai mare. Este adevarat ca FEAA are cel mai mare numar de studenti din universitate, dar lucrul acesta are si dezavantaje. Numarul mare de candidati si studenti are mai multe explicatii. Una ar fi varietatea specializarilor. Apoi, posturile din domeniul economic sunt numeroase, iar un student bun isi poate gasi cu siguranta un loc de munca, de multe ori chiar bine remunerat. Desi sunt multe universitati/specializari concurente, de stat sau particulare, FEAA este, dupa parerea mea (si va rog sa-mi scuzati paranoia), in primele doua institutii de invatamant economic din tara, chiar daca lucrul acesta nu este intotdeauna evident.

Ce oportunitati de studii ofera facultatea la care sinteti profesor?

M. F.: Ca trepte, facultatea organizeaza studii la toate cele trei cicluri – licenta, master si doctorat. Ca forme, exista formatii de studiu la zi, dar si la distanta. Ca specializari, un spectru larg, de la “clasicele” finante, contabilitate, marketing si afaceri internationale, la mai recentele informatica economica sau statistica (aici nu sunt corect cu o parte dintre specializari carora nu le-am mentionat numele). Mai exista oportunitati de studiu (un semestru sau un an) la o universitate din UE prin programe precum Erasmus sau stagii de practica (Erasmus, Leonardo etc.) si alte tipuri de oportunitati.

Taxele – o investitie profitabila

Oferta educationala a facultatii dumneavoastra este in acord cu exigentele actuale de pe piata muncii?

M. F.: Nu cred ca exista decani sau prodecani ai vreunei facultati din Romania suficient de nebuni (sau sinceri) care sa spuna ca nu. Eu va pot spune ca, prin comparatie cu alte facultati, absolventii FEAA au o rata de angajare dintre cele mai bune. Imi vine in minte acum chestionarul adresat absolventilor specializarii Informatica Economica din care reiesea ca, dintre absolventii perioadei 2002-2007, 98,35% erau angajati in toamna anului 2007. Banuiesc ca si absolventii altor specializari sunt in aceeasi situatie.

Sunt taxele mai mari decat la celelalte facultati un impediment?

M. F.: Deocamdata, nu. Stiu ca afirmatia nu este “corecta politic”, dar am cateva argumente. Mai intai, orice student de la cursurile de zi care a intrat la taxa poate trece la buget dupa fiecare semestru (din pacate, si invers este adevarat) daca rezultatele din sesiune sunt bune; prin urmare, fiecare student are posibilitatea sa scape de taxa, sistemul fiind foarte competitiv (concurenta este un alt cuvant pe care europenii il detesta).

Una dintre secretarele noastre si-a inscris copilul la gradinita pentru anul viitor (o problema mult mai grea decat inscrierea la facultate). Stiti cat a dat pentru 10 luni, la un program zilnic 8-12 (fara masa si dormit) ? Vreo 5000 de lei ! Taxa anuala la FEAA este de 3000 lei (in banii acestia intra si dormitul la ore ).

Ceea ce ne framanta pe noi nu este marimea taxei (exagerez - bineinteles ca avem nevoie de fonduri proprii, pentru ca a te baza numai pe banii de la Guvern este sinucidere curata), ci sa oferim servicii de banii acestia. Cu alte cuvinte, facultatea sa-si merite banii. Parerea mea este ca investitia in FEAA a fost, si este, pentru aproape toti studentii/absolventii sai, una profitabila (fireste, putem gasi contraexemple si contra­argu­mente).

Diferenta dintre FEAA si celelalte facultati

De ce ar alege absolventii de liceu de anul acesta sa studieze la FEAA?

M. F.: Pentru ca FEAA ofera o multime de optiuni, si generale si practice, si pentru suflet (daca mai intereseaza pe cineva lucrul acesta) si pentru glorie sau bani.

Care sint motivele pentru care un absolvent al FEAA si-ar continua studiile aici?

M. F.: Ar putea adanci (si ingusta) domeniile de licenta daca ar continua la master. Cei trei ani ai primului ciclu “Bologna” sunt cam putini pentru cineva care doreste sa fie un profesionist acceptabil. De aceea, fata de anii anteriori, acum masterul este mult mai important atat pentru cei care vizeaza o cariera profesionala, cat si pentru cei ce doresc sa se inscrie la doctorat.

Care sint cele mai dorite specializari de la FEAA?

M. F.: Au existat si probabil vor exista schimbari in preferintele studentilor din anul I care isi aleg in semestrul II specializarea. Intr-o ordine aproximativa as putea enumera: Finante-Banci, Economia Comertului, Turismului si Serviciilor (ECTS), Afaceri internationale, Contabilitate, Management, Marketing si Informatica Economica. Foarte bine sta si Administratia Publica, care insa nu “concureaza” cu specializarile de mai sus, avand locuri separate.

Sint acestea de perspectiva sau sint considerate usoare, la moda de catre studenti?

M. F.: Si, si. Dintre cele la moda, o parte sunt mai “soft”, iar o parte ceva mai grele (sau grele rau de tot). Cele de perspectiva sunt, de regula, mai dificile, insa nu e neaparat ca o specializare dificila sa fie si de perspectiva. Din instinct de conservare (al meu), nu voi nominaliza specializarile la moda sau usoare, pentru ca s-ar putea sa gresesc.

De ce ar alege un student specializarea Informatica Economica si nu Facultatea de Informatica sau Automatizari si Calculatoare de la Universitatea “Gheorghe Asachi”?

M. F.: Incep cu un exercitiu de diplomatie, spunand ca niciunul dintre studentii care s-ar inscrie la oricare dintre cele trei specializari nu s-ar insela. Atuul principal al specializarii Informatica Economica este caracterul aplicativ, practic, al majoritatii covarsitoare a disciplinelor studiate.
Mare parte dintre profesori au lucrat si/sau lucreaza cu firme specializate, deci nu ducem lipsa de cazuri practice.

Incercam sa compensam traditia si notorietatea celor doi concurenti printr-o dinamica si aplicabilitate ceva mai buna. Cativa studenti/absolventi de-ai nostri care au urmat in prealabil unul sau mai multi ani la FI sau AC spuneau (fara sa-i tragem noi de limba) ca, in afara aplicabilitatii, la IE profesorii sunt mai simpatici (nu am inteles daca si profesoarele!). Din pacate, unii dintre ei (ma refer la profesori) au deja reumatism, deviatii de sept si/sau sunt supraponderali.

"Programe dense, dar si specializari mai soft"

Care sint problemele majore cu care se confrunta facultatea si universitatea?

M. F.: Aici ne-ar trebui mai multe episoade. Probabil ca va asteptati sa incep cu banii de la Guvern. Asa e, numai ca o sa trec rapid peste lucrul acesta, neavand vocatie de casandra. Cred ca spatiul didactic este o mare problema, salile, laboratoarele si biblioteca FEAA fiind suprasolicitate. La nivelul universitatii, as adauga o problema comuna si Universitatii Tehnice, anume ca absolventii de liceu au tendinta de a fugi de lucrurile grele, de efort.

Orice generalizare este gresita si nu m-as incumeta sa etichetez actualele promotii de liceu drept “generatia Britney Spears” (in sensul legendarei precaritati intelectuale a solistei), dar cred ca ceva nu e in regula cand vad ca atatia liceeni evita matematica, fizica, chimia sau ingineria. Bun, as fi un fariseu (si chiar sunt, insa nu din aceasta cauza) daca nu as recunoaste ca FEAA a beneficiat de pe urma acestui “hedonism”. Insa ceea ce dorim noi sa semnalizam este ca avem si programe dense, dar si specializari mai soft. Din pacate, contrar asteptarilor, nu avem specializari care sa fie foarte usoare si care, simultan, sa asigure absolventilor salarii de mii de euro chiar la iesirea de pe bancile facultatii. Dar mai lucram in aceasta privinta.

Ce imbunatatiri credeti ca are nevoie FEAA? Dar universitatea?

M. F.: Spatii didactice aditionale. Sange proaspat dintre absolventii foarte buni care sa completeze echipele de profesori existente. Ceva mai mult timp si rabdare, din partea profesorilor, pentru lucrul cu studentii.

Proiecte mari, satisfactii pe masura

Ce proiecte are in vedere facultatea, ce schimbari doreste sa aduca in beneficiul studentilor sai?

M. F.: Un corp nou de cladire, pe care Universitatea ar urma sa-l inceapa din toamna sau primavara anului viitor. Extinderea platformei e-Learning (BlackBoard) si postarea de documente si prezentari video pentru cat mai multe cursuri de licenta si masterat. Organizarea comunicarii profesor-student, secretariat-student si student-student in jurul excelentului portal al facultatii pus la punct in ultimii patru ani de catre Valy Greavu. Avem in lucru si un mini-proiect gestionat de Octavian Dospinescu, Bogdan Sandu si Cristian Gherasim pentru comunicarea cu studentii de la ID pe dispozitive mobile.

Vom incepe prin a le trasmite mesaje legate de programarea orelor sde tutoriat, a examenelor si notelor (fireste, si scadentele pentru plata taxei) prin sms-uri. Din 2010 incercam sa punem la punct un mecanism de stagii de practica pentru cei mai multi masteranzi, mecanism care sa functioneze atat pentru studenti, cat si pentru companii, romanesti sau straine. Apoi, linii de studiu in limbile engleza si franceza.

Care sint cele mai mari satisfactii in munca dumneavoastra cu studentii?

M. F.: Am absolventi care sunt angajati la SAP AG (Germania), la Oracle Romania si la multe companii iesene, de care sunt mandru (desi meritul este in primul rand al lor si, in al doilea rand, al celorlalti profesori de la IE). Ma bucur grozav cand studenti care erau slabi (la cunostinte si deprinderi) in anul II au tras de ei si au crescut enorm, in facultate si dupa, iar acum au joburi excelente. In general, ma bucur cand un absolvent imi spune ca a meritat sa faca Informatica Economica sau FEAA.